Expunerea celor mai populare mituri nutritionale - Partea a 2-a
de Admin, vineri 29 mai 2009
0 imagini,
78 comentarii
Sucurile din fructe
Sucurile din fructe sunt deseori percepute
ca sănătoase şi cu siguranţă nu sunt văzute ca sursă de zahăr. Cu toate
acestea, fructoza (zahărul din fructe) este tot o sursă de zahăr. Ca şi în
cazul cerealelor integrale, problema nu este zahărul în sine, ci procesul de
rafinare a fructelor. Sucurile din comerţ nu provin din tot fructul, ci din
fructul curăţat de înveliş şi miez. Învelişul şi miezul fructului încetinesc
eliberarea zahărului în sânge pentru că sunt fibre. Cea mai bună metodă este ca
prepararea sucului din fructe să se facă din întregul fruct, incluzând
seminţele, miezul şi învelişul fructului, total sau parţial.
Este de la sine înţeles că fructele dulci
conţin mai mult zahăr decât cele amare sau acre, cum ar fi lămâile, limele,
grapefruitul, rodia, fructele de pădure (merişoare, coacăze, afine, soc) şi
merele acre. Fructele mai dulci care sunt foarte sănătoase sunt toate celelalte
citrice, cireşele, papaya, cocosul şi ananasul.
Mierea, nectarul de agave şi siropul de arţar
Deşi mierea, nectarul agave şi siropul de
arţar sunt zaharuri rapide, acestea conţin substanţe foarte sănătoase, cum ar
fi cantităţi mari de vitamina C. Consumate cu moderaţie, nu au un efect negativ
asupra noastră. Natura a avut grijă să impună singură anumite limite,
făcându-le foarte dulci astfel încât să nu se exagereze cu consumul.
Îndulcitorii artificiali
Îndulcitorii chimici trebuie evitaţi cu
orice preţ! Aceştia cauzează cancer, deteriorează buna funcţionare a ficatului
şi a sistemului nervos şi nu sunt uşor eliminaţi din organism. Preferă să se
localizeze în partea din spate a creierului, pe care o vor distruge
literalmente. Ca şi în cazul zahărului, prejudiciul adus apare lent şi cumulativ.
Dacă am fi nevoiţi să alegem între zahăr şi îndulcitori artificiali, ar trebui
să alegem zahărul fără să stăm pe gânduri! Asiguraţi-vă că produsele pe care le
cumpăraţi nu conţin aspartam (E951), sucraloză (E955), zaharină, ciclamat, acesulfame-k
şi alţi îndulcitori artificiali. Aceşti îndulcitori pot fi întâlniţi cel mai
des în produsele denumite „light” sau „dietetice”. Guma de mestecat fără zahăr
pe care o mestecaţi probabil conţine aspartam sau alţi îndulcitori.
Grăsimile saturate
De mii şi mii de ani încoace, omenirea a consumat
grăsimi saturate. Începând cu anii 1950 ni s-a spus că aceste grăsimi sunt
nocive pentru noi. Cercetările ştiinţifice care sprijină această teorie au
venit din partea unui singur studiu efectuat de Ancel
Keys. Keys a folosit în mod selectiv datele colectate din 6 ţări pentru
a sublinia concluzia anticipată potrivit căreia grăsimile saturate nu sunt
sănătoase.
Mitul grăsimilor saturate a fost ulterior
preluat de către guvernele şi industria alimentară din Vest şi este menţinut şi
în zilele noastre, în ciuda numeroaselor studii care demonstrează contrariul.
Generaţiilor de doctori şi dieteticieni le-a fost predat acest mit şi transmis
inconştient clienţilor acestora. O întreagă industrie a avut la bază evitarea
grăsimilor saturate. În mod ciudat totuşi, nimeni nu a observat legătura între
nivelul scăzut de grăsimi consumate şi numeroasele probleme de sănătate care au
apărut din anii 1950 până acum.
Care sunt produsele care conţin grăsimi
saturate? Toate produsele de origine animală, cum ar fi carnea şi produsele
lactate. Există, de asemenea, anumite grăsimi vegetale saturate, cum ar fi nuca
de cocos şi uleiul de palmier. Încă o dată trebuie amintit faptul că omul a
consumat dintotdeauna grăsimi saturate. De fapt, grăsimile solubile din
vitaminele A, D, E, K şi B12 sunt cel mai uşor absorbite de către organism sub
formă de grăsimi saturate. Grăsimile saturate sunt esenţiale, iar organismul le
va cere în cazul în care nu le va primi. Prin consumul excesiv de produse care
conţin adaosuri de zaharuri şi îndulcitori, ne îngrăşăm, iar prin consumul
excesiv de cereale, zaharurile din carbohidraţi ne îngraşă. Organismul nostru
are capacitatea de a-şi procura singur grăsimile saturate din alimentele uscate
şi de a le depozita sub formă de rezerve de grăsime.
Consumaţi grăsimi saturate sub formă de
produse lactate nepasteurizate şi veţi pierde din greutate. Aceste grăsimi
saturate sunt transformate de organism în energie aproape instantaneu şi nu
sunt depozitate drept grăsimi. Puteţi consuma aceste grăsimi calde sau reci,
întrucât un beneficiu în plus adus de grăsimile saturate este că acestea sunt
capabile să reziste la temperaturi ridicate şi pot fi folosite şi prăjite. Sunt
şi o excelentă sursă de proteine, astfel încât necesarul de nutrienţi este de
asemenea acoperit.
Cântărirea caloriilor şi analizarea
informaţiilor calorice de pe etichete este o pieredere de timp. Mai degrabă
verificaţi pe etichete dacă la ingrediente sunt trecute zahăr, intensificatori de aromă, coloranţi
artificiali, îndulcitori, OMG-uri şi alte produse chimice.
Colesterolul
Frica de un nivel al colesterolului prea
ridicat este total inutilă. În Japonia nivelul ridicat de colesterol este
considerat a fi un semn de sănătate! Cum se explică acest lucru? Din nou
trebuie să ne întoarcem atenţia către singura cercetare realizată de Ancel Keys
la începutul anilor 1950. Am fost învăţaţi să măsurăm cantitatea de colesterol,
pe care îl împărţim în două categorii: colesterol „bun” (HDL) şi colesterol
„rău”(LDL). Din nou o întreagă industrie s-a bazat pe această teorie, nu doar
industria alimentară, ci şi industria farmaceutică. Cea din urmă ne arată că
cele mai periculoase statine (medicamentele de
scădere a colesterolului) scad nivelul colesterolului LDL „rău” şi cresc
nivelul colesterolului HDL „bun”.
În realitate nu putem spune că există
colesterol „bun” şi colesterol „rău”, ci doar colesterol. Ce face ca în ochii
cercetătorilor colesterolul să fie „bun” sau „rău”? Din cauza obiceiurilor
alimentare proaste (consumul mare de produse cu zaharuri, îndulcitori etc)
sângele devine vâscos (lipicios) şi siropos. Colesterolul este o parte din
sânge, iar când sângele devine vâscos, începe să se lipească de pereţii vaselor
de sânge şi acelaşi lucru îl face colesterolul din sânge. Colesterolul care se
lipeşte de vasele de sânge este denumit LDL, colesterol „rău”, iar colesterolul
care continuă să curgă prin vasele de sânge este denumit HDL, colesterol „bun”.
Când colesterolul şi sângele devin tot mai lipicioase, diagnosticul medical va
fi o creştere a nivelului de LDL, iar când arterele sunt înfundate, este
necesară operaţia de bypass.
Astfel, pentru diagnsoticul LDL/HDL doctorii
oferă „soluţia” sub forma statinelor. Dar din moment ce nu există decât un
singur tip de colesterol, aceste medicamente nu scad doar nivelul de LDL, ci
nivelul total de colesterol. Iar acest lucru este foarte periculos. Efectele
secundare ale acestor medicamente includ dureri reumatice, cum ar fi crampe
musculare şi reducerea fluxului sanguin. Acest rezultat este de aşteptat atât
timp cât colesterolul acţioneză ca un aspirator, curăţând sângele. Organismul
nostru are nevoie de colesterol pentru a sintetiza lumina solară în vitamina D.
De aceea japonezii consideră nivelul mare de colesterol semn de sănătate.
Scăderea colesterolului cu ajutorul
medicamentelor face ca gradul de „poluare” din sânge să crească, în timp ce fluxul
sanguin scade. Efectele secundare dureroase pe care acestea le au asupra
muşchilor şi extremităţilor (palme, braţe, gambe, labele picioarelor, cap) sunt
neînsemnate comparativ cu pericolul pe care îl reprezintă pentru inimă.
Medicamentele din plante, care ajută la echilibrarea circulaţiei sanguine şi nu
au efecte secundare, cum ar fi ginkgo biloba, păducel, ceai verde, extract de
pin, ardei roşu, ghimbir şi usturoi, sunt adesea contraindicate în combinaţie
cu medicamentele.
Un regim alimentar echilibrat, bazat pe
produse pure şi sănătoase, numite ecologice, ne poate ajuta să prevenim toate
aceste afecţiuni şi dezechilibre şi chiar să le depăşim, fără a fi nevoiţi să
apelăm la tratamentul medicamentos. Alegerea pe care o facem depinde numai de
noi.
Toate blogurile
asa e, tot ceea ce se invata din familie e insusit pentru toata viata, iar cumpatarea si traiul sanatos lipsesc din "curicula" multor familii...
Pai de unde au japonezii colesterol rau, ca 75% din alimentatie e sanatoasa!!
este incredibil cum toata pleiada de credinte si mituri se darama printr-o documentare riguroasa
Eu chiar cautam sa iau lapte pasteurizat UHT, si nu de la piata de la tarani, ca e mai igienic, insa acum m-am convins prin argumentele dvs ca nu procedez bine.
o sa ma uit pe pungile de lapte daca si cel la punga e pasteurizat,pentru ca necesita fierbere! ar fi o alternativa mai ieftina si oarecum sigura fata de laptele de la
Paine integrala ecologica, gem ecologic fara zahar sau cu sirop de Agave, crema ciocolata ecologica cu putine grasimi saturate si fara prostii in ea, branza t